Ilustrata prăfuită

Stătea în fotoliul ei preferat și citea o carte primită cadou de Crăciun. Totul în jur era liniștit. Doar în șemineu se auzea focul arzând și trosnind, din când în când câte un vreasc.

Vru să își așeze picioarele pe scăunelul micuț din dreapta ei. Când se aplecă să îl mute mai aproape, zări pe măsuță cutia veche adusă din podul casei bunicii sale.

Cu un oftat și multă nerăbdare o luă lângă ea, gândindu-se la ce i-ar mai putea oferi vechiturile bunicii. Se întrebă de ce o luase. „Probabil, sunt cea mai curioasă ființă din Univers.”

Își puse cutia pe un prosop, vechi și el, și o deschise cu un fluierat ștrengăresc. Dădu la o parte perdeluța plină de praf, care acoperea conținutul acesteia. Descoperi mai multe mărunțișuri neinteresante. La fundul cutii găsi o mulțime de fotografii, ilustrate, pliante adunate de bunică și depuse în aceea cutie de-a lungul timpului ca pe niște comori de mare preț. „Ce bunică romantică am!”.

Într-un colț, zări un pachețel mic de tot, care părea de curănd să își fi luat locul acolo. Oricum, bunica umblase recent cu el, deoarece avea puțin praf pe el. Îi desfăcu fundița roz ce-l lega și văzu că erau doar câteva ilustrate dintr-o excursie.

Le lua pe fiecare la rând și le cerceta cu ochi critic. Una dintre ele o extazie la culme.

Începuse să i se deruleze prin fața ochilor minții filmul acelei minunate excursii la mare. Cerul albastru cristal, marea cu valuri mici la mal, nisipul ce le săruta tălpile încălzite, sezlongurile pe care stăteau bunicii; iar ea și Cosmin jucându-se cu mingea de plajă.

Un moment avu impresia că acea amintire frumoasă îi putea reda viață lui Cosmin. Marea fusese atât de neîndurătoare cu el și îl luase cu valurile ei într-o crudă îmbrățișare. I-l răpise pentru întotdeauna sau doar pentru această viață? Nu avea de unde să știe.

Se întristase și lacrimile îi curgeau pe obraz. Închise cutia și vru să arunce în focul șemineului ilustrata, cănd apăru Cosmin și îi spuse șoptit : „Voi mă purtați în suflete, mai ales tu, care ai fi putut să fii ca și mine. Știu câte eforturi ai făcut să mă salvezi, iubita mea prietenă. Sunt mereu cu tine și bunicii, și nu vă voi părăsi atât timp cât amintirea va dura”.

Alte „ilustrate prăfuite” veti gasi aici.

3 gânduri despre „Ilustrata prăfuită

Lasă un comentariu

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.