Pur si simplu eu

Trăiește fiecare clipă, ca și când ar fi ultima!

Maestrul

Era atât de obosit, încât îi venea să se așeze pe nisipul încins. Se întreba de ce credinta_dumnezeumaestru său se purta atât de dur cu el. Știa bine că nu îi dorea răul, dar îi dăduse de învățat de parcă ar fi fost un bard al poeziei.
-Te pomenești că oi fi un al doilea bard din Mircești? Aceasta da descoperire!
Abia reuși să se târască până acasă, aidoma unui melc. După ce făcu un duș și îmbrăcă halatul portocaliu de casă, dădu drumul la aerul condiționat și se postă în fața computerului.
Vroia să caute acele cărți recomandate de maestru. Tastă repede să vadă ce erau. Găsi ceva ciudat printre celelalte cărți.
Era vorba despre un roman, care descria un înger care apărea oamenilor veseli și dispărea când vedea oameni triști. Citi o recenzie a romanului și află că îngerul acela obișnuia să își petreacă mult timp pe lângă o mină.
„Acolo găsea și oameni veseli”?, se întrebă tânărul discipol.
„Oameni veseli găsesc oriunde. Nu sunt mulți, dar sunt și oameni veseli”.
Rămase foarte uimit auzind glasul firav, venit dintr-un timp arhaic. Simți o sincronizare între starea lui de spirit, veselă, și acel firicel de glas. „Semn bun, dacă sunt căutat de îngeri”.
A doua zi povesti cele întamplate, iar maestrul îl întrebă dacă mai crede că este dur cu el. Discipolul privi în zare și își spuse că a întâlnit un om înțelept, de care avea mare nevoie.
Anunțuri

2 gânduri despre “Maestrul

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: