Scriitorul pentru copii

 În garsoniera mică, domnea o liniște, pe care scriitorul o iubea foarte mult, chiar mai mult decât toate cărțile sale, care nu erau deloc puține. Se simţea ca într-un templu imens, deși spațiul era mic.
poiana-narciselor-3_017320f3cab58b
Uneori, tocmai din această cauză, i se punea o gheară în piept, și apărea în fața lui un tunel, care îl ținea în semiîntuneric aproape leșinat.
Nu vroia să meargă la un medic specialist. Avea pregătită o mapă cu rezultatele analizelor făcute. Se lua cu scrisul poveștilor pentru copiii, care îi plăcea atât de mult, și uita de tot. Când termina o cărticică de povestiri, ieșea la bloc, și se juca șotron cu copilașii, de care nu avusese parte, indiferent de vreme.
Acum era primăvară, iar un cireș înflorit îl întâmpina afară. Acesta îi făcea bine, dar binele era relativ, nu absolut, ca viața sa. Întors în garsonieră, luă în mâini harta, zâmbind când își aminti, cum capsa câinele vecinului său. Plănuia să meargă cu ei la Poiana narciselor.
Era urmărit de acest gând de mult timp căci cunoștea câtă energie emana acel loc. „Acum, că acest vecin amabil s-a oferit să meargă, voi avea ocazia să vizitez Poiana narciselor” zâmbi scriitorul bine dispus.
Închise carnetul de notite și adormi cu capul pe masa de lucru, visând la excursia apropiată.
Text scris pentru duzina  de pe blogul lui Cartim
Reclame

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.